3 octombrie 2011

Uneori...

Uneori, gasesc fericirea acolo unde credeam ca este doar uscaciune si tot uneori, gasesc lacrimi, acolo unde nu vedeam decat fericire.
Uneori, mintea mi-e scurtcircuitata de inima, si-mi schimb decizia gandita indelung cu una aparent ilogica. Si tot uneori, in ciuda a tot, noua decizie este cea corecta.
Uneori, ma vait de singuratate, dar imi dau seama ca eu sunt cea care si-a inchis telefonul.
Uneori, sunt ridicola si-mi place.
Uneori, cand nu ma vede nimeni, dansez in ploaie, cu picioarele goale si parul liber.
Uneori, ma trantesc in iarba si ma rostogolesc, ca-n copilarie.
Uneori, ma urc pe tocuri de 12 cm din nevoia de confirmare, caci in sinea mea, sunt tot o copila nesigura pe ea.
Uneori, tip si urlu, doar ca sa-mi ascund slabiciunea.
Uneori, citesc acelasi text si-l inteleg diferit.
Uneori, simt ca traiesc. Si tot uneori, percep lucrurile din jur ca-ntr-un vis...si ma intreb de ce oare tocmai eu le visez, acum.
Uneori, imi imbratisez mai rar prietenii, decat ii strang la piept...cu inima.
Uneori, alerg cu 180 km/h pe autostrada, doar ca sa scap de ganduri....dar tot uneori, devin constienta ca ele sunt acolo, cu mine, si nu ma vor parasi niciodata. Asa ca, uneori, ma impac cu ele si le accept.... asa cum sunt, asa cum suntem.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu