21 iunie 2011

Sufletul, ca o vioara de iarba

L-a intalnit intre doua avioane, in buza unei cesti de cafea. Statea singur, la masa alaturata, savurand o picatura amara, la 6 dimineata. A privit-o in treacat, cu ochi de iarba si ea a zambit. De neinteles...dar ii era familiar prin gesturi, prin abordare, prin tot. Ariciul din sufletul ei tropaia nervos, dar iarba si mirosul cafelei ii confereau siguranta, echilibru si-o stare de bine cunoscute demult....iar ariciul s-a linistit. Si-apoi, abia mai tarziu...l-a vazut cu adevarat. Dincolo de ochi si trup, fremata EL, sufletul.... un EL ca o vioara de iarba.... cu sunete ireale, cutremuratoare, cu liniste si tumult, la un loc. Un suflet convalescent, ca si al ei,  dornic sa iasa din carapace, sa traiasca, sa iubeasca, sa spere, sa viseze.... sa fie.


Inima ei era din fluturi colorati pastel. Veseli, tematori, fragili... dar iarba le-a dat incredere. S-au desprins si au inceput sa freamate, pe acordurile viorii de iarba..., in mirosul cafelei, intre doua avioane. Cumva, primavara a venit in iunie, ajutandu-i pe amandoi sa se intoarca la viata.

5 comentarii:

  1. El trebuie sa fie un om foarte fericit... Si ea la fel...

    RăspundețiȘtergere
  2. Timpul nu are nici o legatura cu sufletul pereche.... si unii oameni stiu foarte bine ce inseamna asta ...

    RăspundețiȘtergere
  3. Asa este. Timpul, ca si spatiul, ca si vremurile...sunt conditionari...iar iubirea nu tine cont de ele. Iubesti, pur si simplu.
    Daca sunt suflete pereche, timpul nu conteaza! Asa cum nu conteaza nici macar universul in care se intalnesc pentru ca, daca sunt pereche, sunt pentru totdeauna, oriunde, indiferent de ce se va intampla cu ele.

    RăspundețiȘtergere
  4. Pentru Anonim: Iubirea adevarata, in toate formele ei: parinte, partener, copil, Creator este un sentiment fara varsta!
    Din pacate f rar in viata de zi cu zi, de aceea o gasim povestita in carti sau filme.

    RăspundețiȘtergere